Migrena

Migrena este una dintre cele mai frecvente forme de durere de cap. Este o afecţiune benignă întâlnită de 2-3 ori mai frecvent la femei decât la bărbaţi, ce poate avea un important impact socio-profesional. Deși migrena este o afecţiune foarte frecventă, rămâne totuși subdiagnosticată şi cel mai adesea tratată incorect. În plus, majoritatea pacienților cu dureri de cap nu consultă medicul.

Diagnosticul de migrenă este pus în urma discuţiei cu pacientul şi a examenului clinic. Obiectivul este de a identifica accesele de cefalee caracteristică. Nicio investigaţie complementară nu este necesară în cazul unei dureri tipice.

Stabilirea unui diagnostic corect se face conform criteriilor Societăţii Internaţionale de Cefalee (International Headache Society).

Tipuri de migrene

  • migrena fără aură;
  • migrena cu aură (de trei ori mai puţin frecventă).

Factori declanşatori ai crizelor

  • factori hormonali: ciclu menstrual (migrena menstruală), anticoncepţionale;
  • factori alimentari: ciocolata, vinul;
  • factori senzoriali: lumina intermitentă, zgomot, mirosuri;
  • condiţii de viaţă: somnul prelungit, hipoglicemia de la mijlocul zilei (cei care sar prânzul);
  • factori climaterici.

În cazul durerilor de cap persistente este necesar un consult medical pentru a pune un diagnostic clar şi complet, permiţând astfel un tratament adaptat.

Este absurd a aştepta mai mulţi ani fără a investiga şi trata; consecinţele durerilor de cap antrenând o reală alterare a calităţii vieţii atât personale cât şi profesionale.

Migrena favorizează apariţia depresiei, iar pe de altă parte, depresia poate agrava durerile migrenoase. În plus, tulburările anxioase şi depresive au un răsunet negativ asupra satisfacţiei şi eficienţei tratamentului percepute de către pacient. La persoanele migrenoase care asociază anxietate şi depresie răspunsul terapeutic este mai slab şi apare după o perioadă mai lungă.

Majoritatea pacienţilor au tendinţa de a practica automedicaţia şi deci de a recurge la tratamente non specifice (analgezice, antiinflamatorii etc.). Ca rezultat, bolnavii înghit cantităţi mari de medicamente, uneori ineficiente. În afara creşterii scepticismului vis-à-vis de medicamente, acest abuz medicamentos favorizează apariţia unei forme severe de migrenă: cefaleea cronică cotidiană care poate necesita spitalizare.

Automedicaţia şi neprezentarea în timp util la medic duc la o proastă gestionare a bolii. La ora actuală, medicii au instrumentele şi medicamentele specifice care le permit să formuleze un diagnostic corect şi să trateze eficient crizele migrenoase.

În funcţie de frecvenţa crizelor migrenoase se indică tratamentul episodului acut sau tratamentul profilactic. Decizia de a introduce un tratament profilactic se discută cu atenţie cu pacientul.

Cauzele eşecului tratamentului

  • diagnosticul este incomplet sau incorect;
  • importanţi factori favorizanţi nu au fost găsiţi;
  • tratament medicamentos neadaptat

 

Aşadar, în caz de dureri de cap, nu mai ezitaţi, consultaţi medicul specialist!